Apneea în somn in p de cum o știai
Dr. Arămescu Alexandru, medic medicină internă competență în somnologie
Medicina somnului a apărut o data cu civilizația însăși. Odată cu devenirea omului conștient de sine și de diferențele care există între celelalte animale și el însuși; omul a trăit, a dormit s-a reprodus și a murit.
Succesiunea stării de veghe cu cea de somn și la final cu somnul etern, a dat naștere unei gândiri atavice că somnul reprezintă o sursă de cunoaștere a divinității. Odinioară, medicina șamanică se folosea de ierburi cu proprietăți psihedelice și muzică pentru a atinge limitele funcționale ale creierului încercând, totodată, să obțină o conversație cu divinitatea din persoană și de dincolo de ea.
Lipsa de somn are drept consecințe lipsa de energie a doua zi (fatigabilitate) cât și de lipsa de vitalitate pe termen mediu și lung.
Aceste tulburări ale succesiunii și continuității, de la sine, a ritmului circadian antrenează modificări adaptative homeostatice care sunt eficiente pe termen scurt în prevenirea unui pericol iminent, ca asfixierea în somn, de exemplu, dar sunt falimentare pentru individ pe termen lung, sacrificând ritmul circadian cu toate efectele sale benefice (menaj metabolic și menaj psihic în timpul somnului ca funcții superioare) pentru menținerea homeostaziei corpului pe termen scurt (de exemplu trezirea, tahi-ventilarea, pentru hipoxemie respectiv hipercapnie ca funcții primitive esentiale pentru “ viață”).
Oamenii tineri cu tulburări respiratorii asociate somnului #TRTS au avut frecvent manifestări zgomotoase ale acestei tare. Energia vitală (homeostazia) a făcut ca principalele simptome ale oboselii: somnolență - hiperactivitate, să fi existat ca principiu de selecție naturală negativă și pozitivă în trecut.
Dintre afecțiunile care leagă apneea de somn de calitatea vieții se pot cita tulburări de inițiere, menținere și consolidare a somnului, tulburări de ritm circadian, tulburări respiratorii în timpul somnului, tulburări de mișcare care par să întrerupă somnul (cele mai frecvente sunt trezirile confuzionale, teroarea nocturnă și somnambulismul).
Aspecte psihologice Printre oamenii cu tulburări respiratorii în timpul somnului, au existat persoane relatand frecvente coșmaruri implicând elemente ca focul, senzație de fierbinte sau sufocare, unii copii sforăitori au suferit mai frecvent de depresie sau tulburări de mișcare în timpul somnului, alte persoane intră în declin cognitiv prezentând o stare pre-dementială prin hipoxemie. Departe de a avea pretenția să fi enumerat întregul spectru de afecțiuni psihologice SAS, un lucru este cert: medicația de somn si liniștire(benzodiazepinele) este interzisă celor cu apnee de somn.
Aceste tulburări de respirație pot fi native, apărute spontan în cursul vieții sau ca urmare a stilului de viață.
Tulburarile respiratorii de somn au o semnificație clinică și științifică diferită odată cu înaintarea în vârstă. Printre cauzele aparente ale acestei diferențe se afla diferenta de factori predispozanti, discutandu-se despre pacienții tineri cu anomalii cranio-faciale, obezitate, istoricul familial și sexul masculin, comparativ cu pacienții vârstnici, la care tulburările funcționale și modificările arhitecturii somnului par să predomine.
Diagnosticul presupune utilizarea unor echipamente cu tehnică-de-vârf de achiziționare și procesare a datelor așa cum sunt actimetria, pulsoximetria, poligrafia respiratorie, polisomnografia, video EEG. Aceste tehnici pot fi aplicate la domiciliu sau cu monitorizare pentru pacienții gravi la care aparea necesitatea de administrare de oxigen în timpul testului.
Tratamentul SAS are la ora actuală randamentul și raportul risc beneficiu cel mai bun. Tratamentul se face cu tehnologia PAP (pozitive airway pressure), mijloace de avansare mandibulară și de contenție a limbii, tumorectomie sau excizarea tesutului faringian redundant și mijloace de electrostimulare a nervului hipoglos și glosofaringian. Dorința de scădere ponderală a pacientului și evicțiunea alcoolului seara respectiv, nealimentarea cu 6 ore înainte de culcare asigură o mai bună toleranță a oricărui tratament.
În loc de concluzii:
“ Omul nu dispare cand adoarme și nu reapare brusc cand se trezește. Există o continuitate somn-veghe-somn care nu trebuie neglijată. “
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu