Sindromul x metabolic

Sindromul X Metabolic, SXM

Dr. Alexandru Arămescu, medic specialist medicină internă

Metabolismul este un proces natural, care implică schimb de materie și energie între organismul viu și mediul înconjurător.

SXM, este o sumare de afecțiuni (obezitate, glicemie crescută, trigliceride crescute, HDL-Colesterol scăzut , hipertensiune arterială). Aceste afecțiuni, sunt interconectate patogenic, iar suma lor are drept consecință apariția mai multor boli: accidentul vascular cerebral, boala cardiacă,  sau diabetul zaharat. SXM este împovărător pentru familie și doare când apar complicatiile sale:  insuficiență cerebrală, insuficiență cardiacă, angina pectorala, dializa, disfuncție sexuală (impotență), afectarea locomotorie (claudicația intermitentă) s.a. 

Recunoașterea precoce a semnelor SXM este obligația medicului de medicină internă și subramuri ale ei. Îndemnul  venit la timp, cu argumente prezentate corect, fără menajamente inutile, va schimba destine. 

Regimul igieno-dietetic ajuta la tratarea SXM. Regimul nu trebuie să fie o tulburare paroxistică de comportament, a pacientului, la aflarea veștii că suferă de o boală gravă sau cu potențial fatal. Ar fi bine sa fie privit, din start, ca stil de viață, așa-încât pacientul să se obișnuiască cu succesul regimului (absența prelungită a evidențelor de boală). 

Stilul de viață optimizat pentru sănătate crește calitatea vieții (inclusiv cea sexuală ) și scade necesarul de medicamente.

Medicamentele nu sunt lipsite de reacții adverse (dislipidemie, diabet zaharat, insuficiența renală și hipertensiune înaltă secundară , aritmii cardiace ș.a.). Adică medicamentele anti-risc cardio-vascular pot să genereze risc cardio-vascular atunci când pacientul rămâne neinstruit pe partea de regim igieno-dietetic. Este benefic a trimite pacientul la specialistul de diabet boli metabolice și nutriție(DZBMN), pentru instructaj. Nutriția este o știință complexă și aparține specialității DZBMN. 

Dieta D.A.S.H. este cea mai bună! Acronimul înseamnă “stoparea hipertensiunii prin dieta”. Acest regim alimentar cuprinde o alimentație bogată în legume, săracă în zahăr, și amidon, consum de carne provenind de la păsările de curte, pește și cotletul de la porc, uleiurile vegetale(rapiță, măsline , FlS) dar din care să absenteze grăsimile hidrogenate (=cele mai rele).

Acest regim trebuie ajustat în funcție de munca omului afecțiuni diverse și insuficiențe de organ pentru a crește supraviețuirea.

SXM are o evoluție bună când educația pacientului și tratametul merg împreună. 

BPOC !

Află despre Bronho-Pneumo-Patia-Obstructivă-Cronică  BPOC!

               

dr. Alexandru Arămescu, medic specialist medicină internă

BPOC este o afecțiune progresivă,   produsă de fumat care se diagnostichează după recunoașterea unor episoade recurente de tuse și de creșterea purulenței flegmei eliminate, pe o durată mai lungă de 3 luni pe an mai mult de 2 ani consecutiv. 

BPOC este o cauză majoră de oboseală și lipsă de aer. 

20-30 ani de fumat asigură contractarea bolii.

În BPOC se produc modificări la nivelul bronhiilor și structurii plămânului. Bronhiile sunt inflamate și  încărcate cu mucus producându-se blocaj.

În primii 10 ani: Mucusul este o substanță prin care bronhia se apără de agenții iritanți fie că vorbim de fum, acid clorhidric din stomac, particule străine solide sau oxizi de azot(NOx-e). Inflamația este dată de factorii iritanți. Dintre toți cei amintiți cel mai iritant este fumul de țigară. 

după 10 ani.. fumul aduce modificări și plămânului contribuind la apariția unor bule aerice mari, create prin dizolvarea pereților mai multor alveole vecine formând bulele de emfizem (BE).  BE nu participă la schimburile gazoase; ele conțin un spațiu mort și inutil respirației. 

după alți 10 ani.. volumul de aer care intră și iese din plămân scade; la fel se întâmplă și cu suprafața de schimb alveolară care scade pe fondul creșterii B. E. Reactivitatea individului poate duce la apariția fibrozei, și la centre proliferative locale, adevărați pui de cancer.

Când este destul?  Cei mai multi oameni decid sa renunțe definitiv la fumat atunci când fac primul infarct miocardic, accident vascular cerebral, când sunt programați la amputația unui deget sau picior înnegrite “peste noapte”, când urologul nu le mai oferă nici o soluție impotenței și când află că au cancer. Puțini sunt aceia care realizează că motivul spitalizării lor repetate pentru BPOC acutizat putea fi evitat. Puțini sunt acei care au auzit de BPOC. 

Viata cu BPOC vine la pachet cu o mulțime de inconveniente. Viața de fumător fără BPOC nu exista. 

Tratamentul începe cu oprirea fumatului, administrarea unor sprayuri respiratorii care mai dau și demență, aritmii cardiace sau pneumonie, oxigenoterapie de lungă durată la domiciliu(OLD) și poate cuprinde operații pe plămân (BULECTOMIE), ventilație invazivă și neinvazivă(VNI) precum și puncții arteriale, diagnostice, extrem de dureroase.

Fumez. Pot fi la risc sa fac BPOC?

Da, toți fumătorii sunt la risc a face boala. Efectul fumatului este aditiv celorlalți factori de risc asimilați poluării atmosferice.

Ce pot să fac sa evit stadiul ireversibil?

Renunță la fumat cu ocazia zilei de azi. 

Pentru BPOC NU există stadiu reversibil. 

Exista doar mai multe stadii sau trepte funcționale. Ghidurile terapeutice indică un tratament specific pentru fiecare stadiu.

Viața este plină de alegeri. Unele cu impact redus iar altele cu impact major. Pentru un fumător nu exista alegere cu impact mai bun decât lăsarea de fumat. 

Alege sa rămâi nefumător și după 3 luni!

Insuficiența cardiacă congestivă

INSUFICIENȚA CARDIACĂ ICC

Dr. Arămescu Alexandru, medic specialist medicină internă 

ICC este ineficiența funcțională a inimii datorită căreia apar oboseala şi lipsa de aer  cu agravare la efort, dureri toracice perceputedr ca presiune mediana și edeme (congestie) . 

ICC induce apariția de “apnee în somn” și este un predictor al morții subite cardiace. 

ICC este des întâlnită în rândul  pacienților cu hipertensiune arterială, Sindromul X Metabolic(SXM), poate apărea după infarctul miocardic, ruptura valvelor inimii, infecții virale si autoimunitate. 

         
Rareori, copiii se nasc cu defecte de formare a inimii care sunt fie incompatibile cu supraviețuirea în afara uterului fie îi predispun la a dezvolta boala IC mai târziu, în cursul vieții .

Cum se diagnostichează ICC?

           Pacientul trebuie să se adreseze medicului de familie. Se va studia debutul bolii și factorii de risc cardio-vascular ai pacientului, se vor face unele teste de laborator, o radiografie pulmonară și va trimite pacientul către medicul specialist ( medicină internă, cardiologie sau la “Urgență “) pentru  IC cronică/acută .

Cum putem controla ICC?

Pentru a controla ICC trebuie aplicată medicina preventivă adică lupta împotriva factorilor de risc cardio-vasculari și a complicațiilor acestora: fumat, SXM (Obezitate, dislipidemie, diabet, hipertensiune arteriala) plus demobilizarea fizică. 

Pacientul care nu este o urgență medicală va primi rețetă cu medicamente pentru controlul presiunii și volumului de sânge din vase și control de ritm-frecvență, întrucât acestea salvează vieți.

Edemul pulmonar acut cardiogen (congestia pulmonară acută) este o urgență medicală. Acesta se tratează, obișnuit, cu vasodilatatoare cu acțiune rapidă, diuretice, și uneori stimulatoare a contractilității cardiace(tonicardiace), anxiolitice precum și cu masca presurizata pe inspir și expir(CPAP).

    Sunt situații în care ICC apare ca urmare a unui infarct miocardic acut. Recuperarea mușchiului suferind, prin spălarea cheagurilor apărute în arterele coronare (tromboliza), metode de reperfuzie a inimii prin instrumentare “la piele”(PCI) sau prin metode invazive chirurgicale de by pass si grefare(CABG), va îmbunătăți simptomele IC. În situațiile în care IC apare din cauza unei proaste funcționari ale valvelor acest lucru poate fi tratat specific prin protezare de valvă sau tehnici de reparare chirurgicale. 

       În caz de dis-sincronie miocardică se poate recupera funcția de pompă prin implantarea unui stimulator RCT(de resincronizare)

Tratamentele antiinflamatoare vor ajuta la recuperarea miocardului din infecțiile virale sau în afectarea post-streptococică a inimii. 

Medicamentele pentru ICC ma pot face dependent sau îmi pot afecta funcția sexuala?

Dozele mari de medicamente, în  ICC, pot afecta viața sexuală . 

Medicamentele pentru ICC îmi pot afecta ficatul? 

Cele mai multe din medicamentele ICC sunt fie neutre fie benefice ficatului. 

Insuficiența Cardiacă Congestivă.
În care: PCWP= presiunea capilară pulmonară, AP=artera pulmonară, As=atriul stâng, VP=valva pulmonară, VMi=valva mitrală, VS=ventriculul stang, VT=valva tricuspidă, Ad=atriul drept, TA=tensiunea arterială

Ce mai trebuie știut ? 

Sistemul cardio-vascular este un sistem hidraulic cu 2 circuite pulmonar și periferic. Atunci când apar simptomele IC, de cele mai multe ori: congestia care este sus (plămân) este și jos (creier, ficat, rinichi, intestin, picioare) și tratamentul diuretic va ajuta în ambele sensuri.

Tratamentul prescris trebuie luat. 

Eficiența tratamentului se verifica la cabinet. 

Apneea de somn cantitativ, depreciativ

Apneea în somn, SAS, altfel decât o știai

Dr. Arămescu Alexandru, medic specialist medicină internă, cu competență în somnologie

SAS este sindromul alcătuit din totalitatea simptomelor și semnelor cauzate de rărirea și oprirea(=AHI) respirațiilor pe timpul nopții.

Prevalența AS

AS poate atinge prevalența diabetului zaharat și se asociază frecvent cu hiperinsulinism și insulinorezistență precum și fenomene de dismetabolism care derivă din cele preamintite, coroborate cu un status hipoxic intermitent. 

AS ⋂ populația adultă este prezent la 2-4% cu un raport bărbat- femeie de 2-3: 1. Date mai recente (The Wisconsin Cohort Study) arată o prevalență de 4 % la femei și 9 % la bărbați

AS ⋂ cu vârsta  la copii 5-6%, respectiv 7,45% dintre copiii sforăitori cronici, populația>60 ani bărbați  28-67% și femei 20-54%. Între 30-60 ani AS este prezentă la 24% din bărbați și 9% femei.

AS ⋂ BMI: BMI între 25 și 28 Kg/mp au AHI de 5 sau mai mare și aproximativ 6 % au AHI de 15 sau mai mare, obezii au SAS mult mai frecvent.

Cum ne putem selecta pacienții?

Somnolența ⋂ SAS: cauza principala a somnolenței este SAS. 33% din accidentele rutiere suntscauzate de soferișcare adorm la volan. Din acest motiv, conducatorul auto somnolent, pretest, va face testul de apnee și apoi va fi obligat să urmeze o cale de tratament.(norme de siguranță a circulației). Vom trata intotdeauna pacientii somnolenti.

Pacienții hipertensivi ⋂ SAS 56%, din care HTA rezistentă la tratament cca 30%. Din acești pacienți hipertensivi, cu crampe musculare și eventual diabetici, 80% suferă de hiperaldosteronism primar și tensiunea lor arterială va răspunde favorabil la terapia SAS și antialdostetonice. Vom trata intotdeauna pacientii somnolenti cu HTA.

Insuficiența cardiacă ⋂ SAS peste jumătate fac apnei centrale dar apar frecvent și cele mixte și obstructive 40-63% din pacienții ICC au SAS

Fibrilatia atriala ⋂ SAS  asociere  pozitivă puternică ODDS ratio de 3% 

Mortalitatea ⋂ SAS-netratat la 28 zile după IMA risc foarte mare (HR>3)

Depresie ⋂ SAS 63% (9-12), pacienții în depresie au avut probabilitate de 5 ori mai mare de a avea tulburări respiratorii în timpul somnului.

Insomnie ⋂  SAS: insomnia secundară tulburărilor de respirație este mai frecventă la bărbați 4% față de femei 2.5% în cazul cărora tulburările hormonale declanșate de climacteriu face sa fie mai frecventă insomnia primară.

Parasomnii ⋂ SAS, 9.5% au avut o asociere cu simptome de tip parasomnie (paralizia de somn, halucinații de somn, tulburări de mișcare în cursul somnului REM, somnambulismul, mâncatul în somn). 10 % din aceștia au raportat o îmbunătățire în simptomele parasomniei cu tratamentul  CPAP.

Bolile neurologice ⋂ SAS asociere crescută cu polineuropatiile, B. Alzheimer, Parkinson, si tulburarile neurologice acute.

Bolile neuromusculare ⋂ SAS. Din cauza insuficienței respiratorii tranzitorii de tip 2 cu acidoză și retenție de CO2, bolile neurodegenerative cronice, (atenție!) miasteniile Gravis, Duchene si altele se testează și se ventilează nonivaziv, folosind tehnologie PAP.

Astmul bronșic ⋂ SAS în funcție de severitate sever (50%) versus boală moderată (23%) , BPOC 0.5%, 

Paradoxul stării preo-bstructive : UARS studii ample > 4000 id, cu hipotensiune (TAs <105/65mmHg, 25% ) și bradicardie,  potrivit publicațiilor periodice ale AASM (Academia Americana de Medicina Somnului).

Diagnosticul

Presupune utilizarea unor echipamente cu tehnică-de-vârf  de achiziționare și procesare a datelor (actimetrie, pulsoximetrie, poligrafie, polisomnografie, video EEG.

Evaluarea complicațiilor apneei de somn trebuie sa conțină analize generale, ionograma extinsă, bilanț tiroidian, depozitele de fier și vitamina b12, consultul ORL ecografia Doppler de artere carotide și vertebrale și bilanț psihiatric pentru excluderea depresiei.

Evaluarea afecțiunilor concomitente trebuie sa includa screening pulmonar, spirometrie, ecocord, consult ORL.

Tratamentul 

Tratamentul SAS are la ora actuală randamentul și raportul risc beneficiu cel mai bun. Tratamentul se face cu tehnologia PAP (pozitive airway pressure), mijloace de avansare mandibulară și de contenție a limbii, tumorectomie sau excizarea tesutului faringian redundant și mijloace de electrostimulare a nervului hipoglos și glosofaringian. Dorința de scădere ponderală a pacientului și evicțiunea alcoolului seara respectiv,  nealimentarea cu 6 ore înainte de culcare asigură o mai bună toleranță a oricărui tratament.

Somnolența este principalul criteriu ce garantează aderenta la terapia cPAP.

Tratamentul cPAP reduce somnolență și crește indicele de performanta.

La pacienții oncologici cPAP ameliorează odihna prin scăderea apneilor date de terapia durerii(opioide).

Terapia cPAP oferă o rată mai redusă de recidivă pentru fibrilația atrială.

Terapia cPAP amelioreaza retenția hidrosalina, scade hipertensiunea și ameliorează funcția cardiacă scăzând presarcina și postsarcina.

Terapia cPAP scade hemoglobina glicată, reduce glicemia matinală la pacienții cu diabet.

În loc de concluzii

“ Omul nu dispare cand adoarme și nu reapare brusc cand se trezește. Există o continuitate somn-veghe-somn care nu trebuie neglijată. “

Tu cât de bine dormi?

Apneea în somn calitativ, cumulativ

Apneea în somn in p de cum o știai

Dr. Arămescu Alexandru, medic medicină internă competență în somnologie

Medicina somnului a apărut o data cu civilizația însăși. Odată cu devenirea omului conștient de sine și de diferențele care există între celelalte animale și el însuși; omul a trăit, a dormit s-a reprodus și a murit. 

Succesiunea stării  de veghe cu cea de somn și la final cu somnul etern, a dat naștere unei gândiri atavice că somnul reprezintă o sursă de cunoaștere a divinității. Odinioară, medicina șamanică se folosea de ierburi cu proprietăți psihedelice și muzică pentru a atinge limitele funcționale ale creierului încercând, totodată, să obțină o conversație cu divinitatea din persoană și de dincolo de ea.

Lipsa de somn are drept consecințe lipsa de energie a doua zi (fatigabilitate)  cât și de lipsa de vitalitate pe termen mediu și lung. 

Aceste tulburări ale succesiunii și continuității, de la sine, a ritmului circadian antrenează modificări adaptative homeostatice care sunt eficiente pe termen scurt în prevenirea unui pericol iminent, ca asfixierea în somn, de exemplu, dar sunt falimentare pentru individ pe termen lung, sacrificând ritmul circadian cu toate efectele sale benefice (menaj metabolic și  menaj psihic în timpul somnului ca funcții superioare) pentru menținerea homeostaziei corpului pe termen scurt (de exemplu trezirea, tahi-ventilarea, pentru hipoxemie respectiv hipercapnie ca funcții primitive esentiale pentru “ viață”).

Oamenii tineri cu tulburări respiratorii asociate somnului #TRTS au avut frecvent manifestări zgomotoase ale acestei tare. Energia vitală (homeostazia) a făcut ca principalele simptome ale oboselii: somnolență - hiperactivitate, să fi existat ca principiu de selecție naturală negativă și pozitivă în trecut.  

Dintre afecțiunile care leagă apneea de somn de calitatea vieții  se pot cita  tulburări de inițiere, menținere și consolidare a somnului, tulburări de ritm circadian, tulburări respiratorii în timpul somnului, tulburări de mișcare care par să întrerupă somnul (cele mai frecvente sunt trezirile confuzionale, teroarea nocturnă și somnambulismul).

Aspecte psihologice Printre oamenii cu tulburări respiratorii în timpul somnului,  au existat persoane relatand frecvente coșmaruri implicând elemente ca focul, senzație de fierbinte sau sufocare, unii copii sforăitori au suferit mai frecvent de depresie sau tulburări de mișcare în timpul somnului,  alte persoane intră în declin cognitiv prezentând o stare pre-dementială  prin hipoxemie. Departe de a avea pretenția să fi enumerat întregul spectru de afecțiuni psihologice SAS, un lucru este cert: medicația de somn si liniștire(benzodiazepinele) este interzisă celor cu apnee de somn.

Aceste tulburări de respirație pot fi native, apărute spontan în cursul vieții sau ca urmare a stilului de viață.  

Tulburarile respiratorii de somn au o semnificație clinică și științifică diferită odată cu înaintarea în vârstă. Printre cauzele aparente ale acestei diferențe se afla diferenta de factori predispozanti, discutandu-se despre pacienții tineri cu anomalii cranio-faciale, obezitate, istoricul familial și sexul masculin, comparativ cu pacienții vârstnici, la care tulburările funcționale și modificările arhitecturii somnului par să predomine.

Diagnosticul presupune utilizarea unor echipamente cu tehnică-de-vârf  de achiziționare și procesare a datelor așa cum sunt actimetria, pulsoximetria, poligrafia respiratorie, polisomnografia, video EEG. Aceste tehnici pot fi aplicate la domiciliu sau cu monitorizare pentru pacienții gravi la care aparea necesitatea de administrare de oxigen în timpul testului.

Tratamentul SAS are la ora actuală randamentul și raportul risc beneficiu cel mai bun. Tratamentul se face cu tehnologia PAP (pozitive airway pressure), mijloace de avansare mandibulară și de contenție a limbii, tumorectomie sau excizarea tesutului faringian redundant și mijloace de electrostimulare a nervului hipoglos și glosofaringian. Dorința de scădere ponderală a pacientului și evicțiunea alcoolului seara respectiv,  nealimentarea cu 6 ore înainte de culcare asigură o mai bună toleranță a oricărui tratament.

În loc de concluzii:

“ Omul nu dispare cand adoarme și nu reapare brusc cand se trezește. Există o continuitate somn-veghe-somn care nu trebuie neglijată. “

Tu cât de bine dormi?